De la durere si suferinta la calitatea vietii pacientului
Calitatea vietii reprezinta o valoare mentala, asupra careia fiecare dintre noi este in masura sa se pronunte. Deseori ea este exprimata in termeni de satisfactie, confort sau fericire, bunastare. Unii oameni au o viata fericita, altii sunt pesimisti si depresivi, de asemenea sunt oameni care cu toate ca au o viata simpla, se simt fericiti. Calitatea vietii este de natura subiectiva si are un sens profund personal.

 

“Fiinta umana este o creatura ciudata. Isi sacrifica sanatatea pentru a obtine bunastare, avutie. O data ce a reusit sa faca avere, el va cheltui pentru a obtine din nou sanatate.”

Referindu-ne la sanatate, expresia “calitatea vietii” devine un pleonasm daca nu o raportam la dimensiunile care stau la temelia ei, cunoscand dimensiunile biologice, psihologice, sociale si metafizice. Viata este un “tot”, si fiecare din componentele sale nu poate sa se lipseasca de nevoia calitatii.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS):

”Sanatatea nu reprezinta doar absenta bolii, ci reprezinta o complexitate din punct de vedere al confortului fizic, psihic, afectiv si social.”

Aceasta inseamna oare ca toti cei care nu se afla in aceasta stare sunt bolnavi si au nevoie de interventie medicala? Stim ca nu este asa. A fi trist nu inseamna neaparat ca esti bolnav. A fi obosit, anxios nu inseamna neaparat sa fii bolnav. Medicina poate fi consacrata pentru a-i vindeca pe oameni de bolile lor, putem sa ne gandim la calitatea vietii avand in vedere si alti parametrii decat cei biomedicali, deoarece exista de asemenea o dificultate de a trai care nu se reduce la boala. Durerea si suferinta dau un sens ingrijirii.

Filosoful Paul Ricoeur ne invata cum sa facem diferenta intre durere si suferinta. ”Prima, afirma filosoful, ne trimite catre afectele resimtite ca fiind localizate in organele corpului sau in tot corpul”, ceea ce corespunde cu boala in sensul biomedical al termenului. In timp ce suferinta “ face trimitere la afectele deschise catre reflexivitate, limbaj, raportarea la sine insusi, raportul cu celalalt, raportarea la sens..”, toate aspectele care constituie din punctul nostru de vedere ingredientele calitatii vietii, asa cum este ea definita.

Daca medicina incearca prin stiinta sa atenueze durerea, aceasta diminuare nu reprezinta inca factorul determinant pentru calitatea vietii. Ea nu este decat anticamera sau conditia posibilitatii de promovare a acestei calitati atat a ingrijirii cat si a vietii.

Scopul ingrijirii: a trata plangerea pacientului Pentru specialistii din domeniul ingrijirii, fenomenul suferintei devine un pretext al unei actiuni pe axa a suferi versus a interveni, dupa o economie psihologica a alterarii modului de raportare la propria persoana, diminuarea stimei de sine, a comunicarii, mai bine zis a actiunii in cazul pacientului. Toate aceste registre se refera la nivele de putere sau neputinta de a zice sau a face. Neputinta se traduce intr-o expresie de suferinta printr-un strigat sau prin lacrimi.

Se produce o separare intre dorinta de a vorbi, a se exprima pe de o parte si neputinta de a spune de cealalta parte. In contextul acestei separari dorinta de a vorbi isi croieste drumul catre plangere, sub forma solicitarii ajutorului.

Este important ca ingrijitorul sa fie preocupat sa lucreze cu aceasta problematica a lipsei stimei de sine a bolnavului, sa fie atent la comunicarea si la actiunile desfasurate intre ei care constituie relatia ingrijitor-ingrijit: calitatea vietii pe care ingrijitorul are misiunea s-o promoveze pentru pacient. A raspunde nevoii de recunoastere a pacientului Axa a suferi versus a interveni se suprapune cu relatia dintre pacient si semenii sai din contextul social sau familial. I

In masura in care se produce diminuarea registrului verbal, a comunicarii si a stimei de sine acestea fac ca raportul dintre sine si celalalt sa fie mai dificil, chiar problematic. Absenta acestor registre ingreuneaza satisfacerea nevoii de recunoastere pe care pacientul o asteapta din punct de vedere social, sau pe care este indreptatit s-o astepte. Aceasta nevoie de recunoastere se traduce prin diferite forme de a se plange prin care se manifesta pacientul, chiar si strigatul sau gemetele sunt mijloace de a-i chema pe semenii sai. Tinand cont de aceste “chemari”, este de datoria ingrijitorului sa-l ajute pe pacient sa-si deschida perspectiva asupra vietii, sa-l invite pe acesta sa priveasca viata in alt fel si sa nu uite ca a fi bolnav este intr-un anumit mod un fel de injonctiune de a reconsidera calitatea raportului cu semenii sai, in sensul relatiilor cu adevarat umane, incepand cu relatia ingrijitor-ingrijit. Este necesar sa amintim aici ca cel care actioneaza (ingrijitorul) nu are in fata lui alte persoane active, ci pacienti (din latinescul patio, „eu sufar”) care sunt sub actiunea lui directa.

Calitatea ingrijirii devine sinonima cu preocuparea pentru calitatea vietii, si presupune sa incercam sa ne opunem gesturilor rutiniere, repetitiei, pentru a tine seama de unicitatea pacientului care poate fi considerat un nou inceput. In felul acesta calitatea ajutorului, ingrijirii se leaga de conceptul de natalitate. Louis-Marie Parent afirma: „Momentul prezent este o pista proiectata pentru un inceput cu totul nou ”. Ingrijirea ca metoda de a ajuta deculpabilizarea Axa transversala la care faceam referire inainte duce in mod inevitabil la intrebarea metafizica :”de ce?”: “De ce eu?”, “De ce copilul meu?” acest tip de intrebari duce la problema pedepsei de unde decurge expresia: a executa pedeapsa.

De retinut!

! Calitatea ingrijirii consta in a educa bolnavul, ceea ce inseamna sa-l deculpabilizam in ceea ce priveste ceea ce i s-a intamplat.

! A ingriji inseamna deasemenea a ajuta sa se delcupabilizeze, interventie de tipul psihoterapiei si a educatiei morale. In scopul de a nu lasa pacientul sa se inchida in corpul sau suferind, este nevoie ca interpretarea starii de boala sa se elibereze de tot ce inseamna sistematizare sau orice fel de ideologie.

! Calitatea vietii pacientului implica medicina si ce tine de partea tehnica, dar in acelasi timp presupune existenta omului in sine de care este responsabil ingrijitorul.

 

Psiholog Raluca Rapeanu

Contact nu ezita sa ne contactezi

GTS Solution SRL
Strada Nicolae Rosu 24, sector 3, Bucuresti
021.256.00.95
comenzi@qlife.ro

Newsletter fii la curent cu cele mai recente promotii


Oferte transport pentru persoane fizice

Livrare in max 48 h de la primirea comenzii,in limita stocului disponibil.
Transport gratuit pentru comenzile minime de:
    150 RON pentru Bucuresti
    250 RON pentru restul tarii